Masca Okuyi sau Mukudji, se foloseste in timpul dansurilor tribale ale poporului Punu din Gabon, in Africa Centrala. Ea reprezinta chipul femeii perfecte si este purtata numai de barbati, intr-un dans uimitor, pe papainoage de o inaltime de pana la 3m. Numai cei tineri cu abilitati echilibristice si curaj pot participa la o asemenea acrobatie.
Poporul Punu, ca multe alte popoare africane, isi defineste descendenta pe linie maternala, este matriarhal. De obicei linia descendentei este legata de traditia straveche, de o legenda a creatiunii, de un inceput. Iar aici eu o vad legata de geneza. Cum hrana de baza in Africa venea in mare parte din pamant – cartoful, radacinoase, plante – el este considerat mama, este feminin.
Masca Mukudji intruchipeaza o prima femeie stramos si este venerata in comunitate in dansuri, cantece, sculpturi, ceremonii. Reprezentand spiritul fecioarei strabune, si detinandu-i puterea, masca se utilizeaza in special in ritualurile de inmormantare, de initiere si de nastere. Ea invoca spiritele sa intervina pentru a alunga duhurile intunecate sau pentru a cere protectie impotriva magiei negre. Tanarul care poarta masca, imbracat intr-un costum colorat confectionat din fibre naturale, danseaza la inaltime tinand in mana un pamatuf de nuiele cu care alunga raul. El devine astfel un simbol de autoritate in timpul uimitoarei reprezentatii provocand admiratie si teama totodata.
Slitul ochilor aproape inchisi al tinerei femei decedate (datorita formei ochilor si a pozitiei pleoapelor se foloseste expresia “boaba de cafea”) este calea de acces intre lumea spiritelor si present. Ochii nu sunt niciodata complet inchisi, acest lucru sugerand o viziune contemplativa si simbolica, o legatura intre viata si moarte, o intrepatrundere de frumusete senzuala si moarte. Patina din pudra de caolina care se contopeste cu nuantele lemnului intensifica sensibilitatea chipului pana la puritate.
Conturul fetei si tamplele sunt impodobite cu scoici cowrie, ele simbolizand feminitatea si fertilitatea, cu puteri magice, protectoare. Molustele cowrie sunt lucioase si netede asemenea portelanului si au fost folosite in Africa si in estul si sudul Asiei ca moneda de schimb (bani primitivi).
Parul mastii Mukudji este reprezentat printr-un coc inalt, dupa cum il purtau femeile Punu la inceputul secolului 20. Cocul despicat al mastii Mukudji expuse in cafeneaua Juba este o versiune mai veche si rara. Se spune uneori ca masca Mukudji seamana foarte mult cu un chip nipon, facand astfel referire la faptul ca aspectul mastii este inspirat din vremea in care in Africa circulau japonezi in scopuri comerciale. Istoricii contrazic acest aspect.
O practica des intalnita este marcarea membrilor unui clan prin tatuare si/sau scarificare. Scarificarea este crestarea pielii cu un obiect ascutit conform modelului characteristic clanului, pe fata, pentru o usoara identificare, dar si pe corp in scop de infrumusetare.
Daca privesti masca Mukudji vei distinge o scarificare pe frunte in forma de romb si alte doua la tample, la nivelul ochilor. Aceste cicatrice au forma unor dimante – asa le descriu unii. Insa eu le vad mai degraba ca o reproducere a pielei de caiman, totemul poporului Punu. Se mai spune ca cele 9 puncte grupate ar reprezenta mitul primelor 9 clanuri Punu care au intemeiat regatul Kongo pe cand crestinii le interpreteaza ca simbol al Sfintei Treimi pe trei randuri. Veti gasi aceasta scarificare insa si cu 12 puncte.
This face mask, evoking a deceased woman, the white evoking purity, the world of the afterlife, was exhibited during the dance named Okuyi. In addition to the double shells with a headdress, surmounting a basket helmet covered with fabric, a double ornamentation composed of rows of beads and cauris underlines the delicate oval of the face. Checkered scarifications, mabinda, would symbolize, according to some authors, the nine clans that founded the Kongo kingdom or the various migratory routes.
NOTE: Depending on peoples and regions, this dance is variously known under the names of ocuya, ukuyi, mokoi, ikwara, okukwe, mukudj (mukuyi or mukudji), and mbwanda.
Text: Giulia Pittoni